TABLITELE CERATE DE LA ROSIA MONTANA , UN TEZAUR AL EUROPEI

Rosia Montana constituie o comoara nu numai in aur si in alte elemente „top secret” din Tabelul lui Mendeleev, dar si pentru cultura Europei. Daca s-ar tine cont de acest nepretuit tezaur, nu s-ar da niciodata degrevare arheologica!

Zeul Ianus, cu doua capete, este considerat patriarhul nemuritor (IM PIO) al latinilor, dupa cum se vede in aceasta stela de la Rosia Montana
Atat de putin mediatizate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile de mine reprezinta o pagina de istorie care nu se potriveste cu teoriile ilogice ale celor care sustin ca romanii au venit in Dacia aducand germenii culturii latine din care a luat fiinta poporul roman si ca dacii nu exploatau aurul in galerii si nu stiau sa-l prelucreze. Concluzia „fireasca” de aici ar fi cea vehiculata de amar de vreme prin cartile de istorie, anume ca niciun tezaur gasit pe aceste meleaguri, nici faimoasele bratari de aur, nu pot fi dacice! Istoria tripticelelor ( carti cu trei foi de lemn cerat legate intre ele) de la Rosia Montana a fost povestita in detalii in cartea ”Romanica”, de G. Popa-Lisseanu, editata in 1926 la tipografia Ion C. Vacarescu.

Documente unice de o valoare inestimabila

Asa aratau „gaurile de aur” din Masivul Carnic, „despre care romanii ziceau ca sunt ale lor”, inchiriindu-le baiesilor cu contract scris
S-au gasit 50 de piese, dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta sau rea-credinta, pastrandu-se intregi sau parti doar 25. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta, Viena, Berlin. Prin continutul si destinatia lor, tripticele reprezinta contracte intre ”proprietari” de mine romani si ”arendasi”, baiesi priceputi, un edict de dizolvare a unui colegiu funerar – cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate – o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de vanzare – cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor ”gauri de mina”. Am pus in ghilimele ”proprietari”, pentru ca in tablite, formularea este deosebit de interesanta! Dam un exemplu: ”Ulpius Valerius, nestiutor de carte, inchiriaza o groapa de aur, despre care zice ca e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte”. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! In 1875, tablite asemanatoare mai fusesera descoperite doar in Pompei, intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus, dar acestea erau doar chitante. Impreuna cu cele de la Rosia Montana, constituie singura dovada a vechimii si raspandirii scrierii cursive in latina prisca!

Limba latina prisca, pe buzele tuturor

In anul 1873, cele 25 de tablite au fost publicate integral cu comentarii si ilustratie grafica de catre eruditul german Teodor Mommsen. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta, ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. Chr., despre scrierea cursiva in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana necunoscuta in lume. Tablitele cerate demonstreaza ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si ”autohtonii”, adica dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii in limba latina prisca sau ”vulgara”. In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni ” quia se litteras scire negavit” – ”nu stia a scrie literele” -, ei se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Si asta in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac, in masa, limba latina prisca? Aceste triptice au fost descoperite accidental, de aceea exista posibilitatea sa mai fie altele ascunse in galeriile dacice. Asta ar insemna sa nu se dea nicio degrevare arheologica pentru nicio exploatare invaziva, dar asa ceva nu se intampla decat in tarile cu guvernanti educati, care stiu ce inseamna cultura. Tripticele au fost descoperite in mai multe mine. La Larnic, pe langa tablite, s-a gasit si un stil, pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. In minele din Letea, langa triptice, a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la 40 de ani. Intr-o mina dacica din Carnicul Mare, au fost descoperite intr-o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra. Langa Rosia Abrudului, in mina Sf. Ecaterina, la o adancime de 277 metri, au fost gasite cele mai multe triptice, impreuna cu obiecte casnice.

“Ungurii” de pe tablita greceasca

Unul din tripricele descoperit in minele Letea, in 1788, a ajuns la magisterul Paul Laurentiu Kovacs din Abrud si familia acestuia l-a vandut in anul 1834 librarului anticar Samuel Nemes. La acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le falsifice. G. Popa-Lisseanu scria in ”Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a tablitelor: “Pe alocuri, ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa unele vorbe barbare fara de niciun inteles, scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti, rau formate, au aparut numele mai multor eroi din migratiunea huno-ungarica”, in incercarea de a croi o istorie halucinanta a unor asa-zisi sclavi maghiari adusi de romani pentru a munci in mine!

Oltenismele latinii prisce


Tripticele de ceara extrem de rare constituie o dovada a raspandirii limbii latine vulgare in secolul II d. Chr.
Textul fiecarui document se scria de doua ori. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului intern, fara a se desface sigiliile ce-l pecetluiau, iar scopul contactului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana de la cap la coada, inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece, este specificat in contracte, nici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii ”quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). O ”ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea ”oltenismelor”, pe care lingvistii le considera tipic romanesti. De exemplu, un martor la un contract de vanzare al unei femei, se subscrie cu formula segnai, in loc de signavi, adica perfectul simplu romanesc sau ”oltenismul” semnai. In alte parti, gasim iarasi o forma ”autohtona”, ”siesi”, scrisa ”sies” sau ”sues”. Si aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului, care poarta inscriptia in limba latina prisca ”SVI MI PIE”, ”al meu, patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare pentru adeptii teoriei ca romanii i-au „latinizat” pe daci: 1500-1375 i.Chr. Si atunci, cine pe cine a ”latinizat”?

Latina prisca, din timpul zeului Saue


Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus, cel cu doua capete, considerat patriarhul latinilor. Acesta este incadrat de cuvintele ”IM” si ”PIO”, ”patriarhul imortales”, nemuritor. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, fiind o divinitate al carui simbol dedicat era soarele. El apare si pe monede dacice anteromane sub denumirea de Ianus. Isidor, in lucrarea sa ”Origini”, ne spune ca ”limba prisca, adica limba batrana, a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei, din timpul lui Ianus, care i-a civilizat”. Iar limba latina culta, folosita de patura conducatoare, il supara pe Catilina : “Ispraviti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”.

Enigmaticii scribi ai tripticelor

Dintre semnatarii contractelor, vreo suta de nume sunt de origine romana, aceia care pretindeau ca ”gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. Cei mai multi dintre ”arendasi” erau baiesi din tribul Pirustilor, asezat in Rosia Montana in ”vicus Pirustarum”. Alti baiesi, vreo cincisprezece, au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii, asa cum s-au avut intotdeauna. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt ”barbare”, originare Daciei. Este interesant cine erau “arendasii” si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani, la Zlatna, acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere!Istoricii sustin ca minele ”romane” erau exploatate direct de catre imparat, prin ”procuratori aurari”. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti, dar de conditie mai buna. In afara de acestia, exista o multime de ”particulari” romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc ”gropi de aur”. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratori, iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani, pentru ca acestia foloseau latina oficiala, culta! Si de ce au fost ”ingropate” in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate si cu dacii liberi. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru, pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau ”furtisaguri”, facute pe la spatele comenduirii romane, fie ca ”scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate.

Dacii au sapat galeriile

Maniera de abataj, trapezoidala, din Masivul Carnic, caracteristica dacilor, cu proportii regulate, calibrate si foarte geometrice, acum amenintate sa dispara in cianura, pentru ca Gold Corporation vrea sa conserve galeriile „romane”
Incepand cu 1999, la Rosia Montana a cercetat o echipa de arheologi si specialisti francezi de la Centre National de la Recherche Scientifique, de la Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH) si de la Universitatea ”Le Mirail”, plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Munchen. La UTAH exista un departament de arheologie miniera, foarte avansat ca metode de cercetare. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele ”Alburnus Maior”. Conform acestor specialisti, „stilul monumentelor epigrafice este unic, specific pentru Rosia Montana”. Este vorba de simboluri stravechi, folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. Dar concluzia care ii da peste cap pe „academicieni” este urmatoarea: ”In opinia noastra, este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata, apoi in subteran. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. De fapt, dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la Carnic, in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. Apoi, dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere, s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor in aceeasi maniera de abataj atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si foarte geometrice, probabil o tehnica miniera dacica”. Si atunci, cum sa nu ne infurie acordarea degrevarii arheologice si reclama in care se spune ca „Rosia Montana are nevoie de bani pentru conservarea galeriilor romane”?!



Cititi mai mult: http://www.enational.ro/romania-mea/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-un-tezaur-al-europei-49380.html/#ixzz1n2agrR7J
enational.ro

„Ganditorul” isi continua turneul european!

Muzeul National de Istorie a Romaniei anunta vernisarea expozitie internationale „The Lost World of Old Europe”, ce prezinta bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colectii muzeale romanesti, dar si piese din colectii muzeale din Bulgaria, Republica Moldova si Grecia. Acest important eveniment cultural va avea loc in capitala Greciei —la Atena—, in data de 06.10.2010, in cadrul Muzeul de Arta Cicladica, unul dintre cele mai prestigioase muzee din aceasta tara.

Organizata incepand din toamna anului 2009, expozitia "The Lost World of Old Europe" este rezultatul unui colaborari intre Muzeul National de Istorie a Romaniei si Institute for the Study of the Ancient World al New York University, beneficiind de sprijinul Ministerului Culturii si Patrimoniului National. In acest cadru, principalii organizatori ai acestui ambitios proiect cultural international au contribuit la realizarea unei expozitii deosebite, care prezinta -in premiera intr-un turneu international pe doua continente- 175 de piese arheologice de valoare exceptionala, datand din perioada neo-eneolitica, din colectiile a 19 muzee romanesti. Acestora li se adauga o serie de artefacte din aceeasi epoca, provenind din colectiile Muzeului National de Arheologie si Istorie al Modovei de la Chisinau (Republica Moldova) si ale Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria), carora cu prilejul itinerarii in Grecia, li s-a alaturat -pentru prima data in istoria expozitiilor de acest fel- un important lot de materiale similare descoperite pe teritoriul Greciei.

Expozitia "The Lost World of Old Europe" este organizata la Atena sub auspiciile Ministerului Elen al Afacerilor Externe, cu prilejul preluarii de catre Grecia a presedintiei Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre. Expozitia ramane deschisa la Muzeul de Arta Cicladica pana la inceputul lunii ianuarie 2011. In cursul anului viitor se intentioneaza prezentarea sa in cadrul muzeelor partenere de la Bucuresti si Piatra Neamt.
Muzeul National de Istorie a Romaniei este coordonatorul echipei care a contribuit la realizarea acestei expozitii, reunind specialisti din partea urmatoarelor muzee romanesti: Complexul Muzeal Judetean Neamt (Piatra Neamt), Complexul Muzeal National "Moldova" (Iasi), Muzeul Judetean Botosani (Botosani); Muzeul "Vasile Parvan" (Barlad), Institutul de Arheologie (Iasi), Muzeul Banatului (Timisoara), Muzeul Brailei (Braila), Muzeul Dunarii de Jos (Calarasi), Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie (Constanta), Muzeul de Istorie din Roman, Muzeul Judetean de Istorie "Teohari Antonescu" (Giurgiu), Muzeul Judetean de Istorie Teleorman (Alexandria), Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" (Vaslui), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Banatului Montan (Resita), Muzeul Judetean de Istorie si Arta (Zalau), Muzeul Judetean de Istorie Brasov (Brasov) si Muzeul de Istorie Galati (Galati).

Pornind de la discursul expozitional elaborat de curatorul general al expozitiei din partea Romaniei, dr. Dragomir N. Popovici, expozitia este structurata prin prezentarea catorva teme cheie -figura umana in plastica neolitica, bunurile de prestigiu, case, gospodarii si comunitati, arta ceremoniala ceramica, simbolurile precursoare scrierii. Fata de cele doua prezentari precedente, la New York si Oxford, expozitia reuneste acum piese remarcabile datand din perioada mileniilor VI-IV a. Chr., descoperite pe teritoriul Romaniei, Bulgariei, Moldovei, dar si al Greciei, apartinand unor epoci aparent foarte indepartate in timp, neoliticul si epoca cuprului, dar dovedind inceputurile civilizatiilor preistorice europene. Expozitia ofera ocazia publicului si specialistilor internationali sa descopere evolutia si artefacte caracteristice ale celor mai importante culturi neo-eneolitice dezvoltate in zona danubiano-carpatica (Vinča, Vadastra, Hamangia, Boian-Gumelnita, Precucuteni-Cucuteni), descoperiri ramase aproape necunoscute -pana astazi- majoritatii istoricilor si arheologilor occidentali si nu numai, situandu-le acum in cadrul mai larg al sud-estului Europei. Evolutia civilizatiei neolitice este marcata de influentele originare din lumea sudica, balcano-mediteraneana si marcheaza afirmarea unei sintezei culturale locale ce se extinde pe arii foarte vaste, de peste 300.000 kmp, astfel conturandu-se spre sud blocul cultural Boian-Gumelnita si spre nord cel Precucuteni-Cucuteni.

"Alaturandu-se demersului nostru initial, specialistii de la Muzeul de Arta Cicladica au adaugat in expozitie o serie de obiecte prestigioase descoperite pe teritoriul Greciei, realizandu-se astfel pentru prima data o remarcabila sinteza expozitionala a acestei epoci pentru sud-estul Europei. Printre multe alte teme de reflexie pe care aceasta expozitie le sugereaza vizitatorului, una pare a fi evidenta. Astfel, de-a lungul catorva milenii se poate observa o evolutie stralucitoare si similara in tot acest spatiu, datorata -foarte probabil in primul rand- unor legaturi, schimburi si influente care au facilitat difuzarea si receptarea unor idei, credinte, comportamente care astfel au devenit elemente comune. Ulterior, pe baza acestora fiecare din marile civilizatii ale epocii, Gumelnita sau Cucuteni, au generat in maniere specifice, pe baza acestui patrimoniu cultural comun, formele de manifestare proprii, marturii inegalabile ale artei preistorice pe continentul european."

Dr. Dragomir N. Popovici
(curator general al expozitiei din partea Romaniei, seful Sectiei Arheologie a MNIR)

Bunurile de patrimoniu selectate sa faca parte din expozitie ofera publicului, dar nu numai lui, posibilitatea de a reflecta asupra uimitoarei "modernitati" avant la lettre a civilizatiilor preistorice ce au existat in zona danubiano-carpato-balcanica in urma cu mai bine de sapte milenii. Decorul pictat al ceramicii Cucuteni preia cu rafinament elementul decorativ al spiralei prezent pe toata ceramica neolitica, dar nicaieri cu o asemenea maiestrie, in vreme ce mesterii ceramisti ai culturii Gumelnita au folosit calitatile lutului pentru a modela forme si figuri umane a caror forta de expresie prefigureaza marile opere sculptate in piatra mai tarziu. Piesele de metal, cupru si aur, realizate de metalurgii gumelniteni sau de cei din culturile Vinča si Bodrogkeresztur ilustreaza nu numai nivelul foarte inalt al cunostintelor lor in domeniul producerii si a controlului temperaturii, ci si existenta unor elite care doreau si erau capabile sa-si procure piese-emblema, reprezentative pentru pozitii sociale inalte. Şi nu in cele din urma, o tema aparte, profund umana este reprezentata de "Ganditor", fie el de la Cernavoda sau de la Tarpesti, piese cu unele similitudini vizibile in cazul unor piese descoperite in zona Cicladelor, capodopere ale artei preistorice cu un mesaj universal privind meditatia, reflexia ... efortul de a gandi.

Constient de menirea si misiunea sa, Muzeul National de Istorie a Romaniei are convingerea ca prin asemenea demersuri expozitionale internationale, bunurile arheologice din patrimoniul cultural national al Romaniei, aflate in numeroase colectii muzeale romanesti se constituie drept argumente majore pentru dialoguri si proiecte de diplomatie culturala menite sa contribuie la promovarea imaginii tarii noastre in strainatate.






descopera .ro

Ziua Rosiei Montane - 1881 de ani de atestare documentara - Constanta

Vino alături de noi pentru a spune tuturor românilor,şi nu numai, că roşienii sunt cea mai veche comunitate minieră din România, că Roşia Montană este actul de naştere al poporului român şi că nu vom accepta niciodată distrugerea ei!

Cu ocazia împlinirii a 1881 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, vă învităm pe 5 februarie să sărbătorim Ziua Roşiei Montane, eveniment dedicat patrimoniului său natural şi cultural excepţional.

La Constanta evenimentul este organizat de catre Centrul pentru Resurse Civice, impreuna cu:
Grupul pentru Jurnalism, Cultura si Comunicare
Curtea Brancoveneasca
Asociatia Romania - Dacia Casa Noastra


Vino sa vezi ce nu se vede la TV despre Rosia Montana!
Vino sa dezbati si sa te implici!
Vino sa ii asculti pe artistii constanteni ai muzicii folk!
Vino sa sarbatorim impreuna 1881 de atestare documentara a localitatii Rosia Montana!

Ziua Rosiei Montane este sarbatorita in 9 orase din tara si din afara ei: Rosia MOntana, Bucuresti, Constanta, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara, Brasov, Chisinau si Berlin. Urmareste Ziua Rosiei Montane! Intra pe site-ul evenimentului: www.ziuarosieimontane.ro.

OMV/Petrom câştigă cu 1.000.000 de euro mai puţin pe an

Asociaţia România – Dacia Casa Noastră mulţumeşte tuturor celor peste 2000 de români care au venit alături de noi în demersul nostru de a boicota Petrom/OMV. Boicotul nostru a mers în paralel, atât pe site-ul nostru, rdcn.eu, dar şi aici http://www.causes.com/causes/564797-s-rupem-alian-a-benzinarilor, a doua adresă de net fiind şi cea pe care vom continua să chemăm şi alţi compatrioţi alături de noi. Cifra de 2000 de oameni poate nu pare una impresionantă, dar dacă facem un calcul simplu, introducând suma de 200 de lei pentru un consum minimal lunar de carburant de persoană, se strânge suma de aprox. 100.000 de euro lunar, deci de aprox. 1.000.000 de euro pe an pagubă pentru compania respectivă. Asta arată cât de mult înseamnă să acţionăm împreună împotriva celor care nu fac altceva decât să exploateze lipsa nostră de unitate.

Octavian Manu, preşedinte RDCN

RDCN luptă şi ea pentru Roşia Montană

PCR a impartit decizii de expropriere la Constanta

La aceasta acţiune Asociaţia România-Dacia Casa Noastră (RDCN) a fost reprezentată de subsemnatul, Octavian Manu, preşedintele său. Acţiunea vine să completeze demersurile noastre din Constanţa de strângere de semnături, dar şi de împărţire a peste 1000 de fluturaşi de către RDCN în cadrul campaniei de salvare a Roşiei Montane. De asemenea, reprezentanţi ai asociaţiei sunt implicaţi în astfel de acţiuni în Bucureşti şi Ploieşti.preluare http://www.ziuaconstanta.ro

Un grup de activisti ecologisti grupati intr-un inventat PCR – Partidul Cianurarilor din Romania a desfasurat, astazi, in Constanta, o actiune menita sa atraga atentia opiniei publice asupra noii Legi a Minelor, care, daca va fi adoptata in forma actuala, permite companiilor private sa exproprieze in numele statului terenuri unde acestea doresc sa dezvolte exploatari de zacaminte naturale.

In cadrul campaniei “Marea Expropriere”, falsii mineri, purtand casti de protectie, steaguri tricolore si bannere cu Salvati Rosia Montana, au descins cu Deciziile de Expropriere la Prefectura Constanta, la primire aflandu-se subprefectul Aidun Curt-Mola, Directia de Sanatate Publica a judetului Constanta – hartia fiind inmanata directorului adjunct Mihaela Dinisov, Agentia pentru Protectia Mediului, unde „beneficiarul” a fost directorul Senol Zevri, un fost activist pentru protectia mediului, si Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, unde au fost intampinati de directorul executiv Actuan Murat.

In mod simbolic, au fost expropriate si patru dintre simbolurile culturale si istorice ale Constantei – Cazinoul, Statuia lui Mihai Eminescu, Farul Genovez si Statuia lui Ovidiu. Ultima locatie expropriata a fost sediul PDL Constanta, unde presedintelui organizatiei judetene, Gigi Chiru, i-a fost inmanata decizia unilaterala de expropriere.

Directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a fost singurul reprezentant al institutiilor publice vizate astazi, care a acceptat sa semneze petitia pentru impiedicarea Legii Minelor, care poate fi completata si pe situl http://www.rosiamontana.net/. De asemenea, majoritatea studentilor aflati intr-o recreatie in fata Universitatii Maritime Constanta au contribuit cu semnaturi. Ei au fost impresionati de faptul ca in Romania se preocupa cineva si de soarta mediului inconjurator.

Presedintele organizatiei judetene PDL Constanta a abordat problema Rosiei Montane din perspectiva “interesului national”. Cu toate acestea, intrebat fiind daca zacamantul va fi exploatat de catre Romania, domnia-sa a replicat ca “aceasta este o alta discutie”.

“Am folosit aceasta forma neobisnuita de protest pentru a atrage atentia asupra riscului exproprierilor abuzive, ce pot fi generate de o lege pe care o consideram neconstitutionala. Asteptam ca toti cei ce au primit astazi Deciziile de expropriere sa ni se alature demersului prin care sa impiedicam adoptarea unei legi strambe, generatoare de previzibile abuzuri si, nu in ultimul rand, de distrugere a mediului si a patrimoniului national” a declarat Cosmin Barzan, presedinte Centrul pentru Resurse Civice, coordonatorul actiunii la Constanta.

La randul sau, subprefectul Aidun Curt-Mola a declarat: “Eu sunt foarte ecologist, dar nu in detrimentul dezvoltarii comunitatilor. Vreau ca si in judetul Constanta sa produc o dezvoltare indrustriala foarte mare. Ea vine la pachet si cu o crestere a gradului de poluare, important este sa gasim balanta intre protectia mediului si dezvoltare comunitara.”

“Dăruieşte o carte şi-un cântec – câştigă o inimă”

Sub egida Consiliului Judeţean Constanţa, Radio Neptun şi Asociaţia Română-Dacia Casa Noastră anunţă desfăşurarea manifestării „Dăruieşte o carte şi-un cântec -câştigă o inimă“. Evenimentul va avea loc în perioada 13-16 octombrie în oraşul Ştefan Vodă şi localităţile Caragasani, Popeasca, Feşteliţa şi Marianca, din Republica Moldova. În cadrul manifestării, cinci licee din Republica Moldova vor primi vizita unei delegaţii din Constanţa. Biblioteca şcolilor se va îmbogăţi cu câteva sute de volume de referinţă pentru limba şi literatura română. Organizatorii susţin că au fost donate în acest scop 600 de cărţi. Timp de trei zile în oraşul Ştefan Vodă şi localităţile limitrofe vor avea loc şi o serie de spectacole de muzică folk, muzică populară şi poezie. Vor evolua pe scenă cantautorii Walter Ghicolescu, Mariana Butnaru, Gigi Dumitrele, Maria Tîlvan, recitator, omul de cultură George Eugen Doinaru şi solista de muzică populară Florentina Suciu. Coordonatorii evenimentului sunt Alexandrin Moiseev, student în anul III la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Ovidius“ şi Octavian Manu, preşedintele Asociaţiei Române-Dacia Casa Noastră. Membrii ARDCN mai pregătesc zilele acestea o altă activitatea în scop caritabil. Marţi, 11 octombrie, începând cu ora 16.30, la Curtea Brâncovenească, va fi organizată expoziţia de fotografie „Flori de Octombrie“ semnată de Aurel Duţă. Banii strânşi din vânzarea exponatelor vor fi donaţi asociaţiei „Fair Play“, din Constanţa. Evenimentul va debuta cu un moment artistic la care şi-a anunţat participarea cantautoarea Mariana Butnaru.

(C.M.)

Sursa: lideruldeopinie.ro